27.05.2014
- Care este principala problemă pe care o aveţi în momentul de faţă?
- Cea mai mare dificultate pe care o întâmpinăm în prezent este cauzată de lipsa de personal. După cum ştim, este însă o problemă generalizată la nivelul întregii ţări. În ultimii ani, posturile s-au tot blocat, au fost şi oameni care au plecat din sistem, fără ca nimeni să-i mai înlocuiască. În tot acest timp, noi, prin proiecte europene şi prin bani veniţi de la Consiliul Local Galaţi, am modernizat şi am mărit spitalul şi ambulatoriul de specialitate, am reuşit să modernizăm laboratorul de radiologie şi pe cel de analize medicale, precum şi balneofizioterapia, secţie care a fost şi extinsă. În ciuda dotării şi a spaţiilor de care dispunem acum, rămâne problema personalului deficitar.
- Ce înseamnă concret deficitul de care vorbiţi?
- În momentul de faţă ne-ar mai trebui 145 de angajaţi din toate categoriile, pentru a remedia lipsa de personal. Neputându-i angaja, însă, suntem cu personalul la nivelul minim şi ne apropiem de limita de avarie. Săptămânile trecute ne-a dat emoţii şi ordinul de Guvern care prevedea pensionarea asistenţilor care au depăşit vârsta de 62 de ani şi a asistentelor care au împlinit deja 60 de ani. Din fericire, la presiunea sindicatelor şi a societăţii civile, ordinul respectiv nu a fost aplicat, lucru care ne-ar fi pus într-o reală dificultate. Chiar şi aşa, avem un deficit semnificativ de infirmiere, îngrijitoare şi asistente. Nici în privinţa medicilor lucrurile nu stau mai bine, însă aici cauza nu este atât blocarea posturilor, cât lipsa specialiştilor necesari pe care să-i putem angaja. Spre exemplu, am scos la concurs un post pentru medic ORL-ist, la care nu s-a prezentat nimeni. La Anestezie şi terapie intensivă iar este o problemă, însă aici nu ne putem plânge foarte tare, deoarece avem un curs de specializare şi ne vor veni medici. Pentru restul de specialităţi medicale, am trimis deja sau urmează să trimitem medici la specializare. Este cazul hematologiei, al neonatologiei etc.
- De ce nu vin medicii la concursurile de angajare?
- Sunt mai multe motive. Principalul este însă că trebuie să fii din zona respectivă. Dacă vii din alt judeţ, normal că vei avea cheltuieli mai mari cu întreţinerea şi cu adaptarea în noul loc. Oricum, ne bucurăm că avem aici Facultatea de Medicină, care este ca o mană cerească pentru noi. Deja sunt absolvenţi ai acestei facultăţi care urmează cursuri de specializare. Avem şase rezidenţi pe post, absolvenţi la Galaţi.
- Sunt specialităţi pentru care nu aveţi medici?
- Nu. Prolema este la ORL, unde avem un singur medic. Am mai avea nevoie şi de un medic neurochirurg, pentru că în ultima vreme a crescut foarte mult numărul copiilor cu traumatisme.
- Sunt părinţi care s-au plâns de faptul că, în spital, au fost nevoiţi să doarmă pe scaun, lângă patul copilului. Cum poate fi rezolvată această situaţie neplăcută pentru aparţinători?
- Da, este o problemă, care va fi remediată în următoarea perioadă. Noi avem un anumit standard pentru paturile din spital. Pentru fiecare pat trebuie să aloci un spaţiu de şapte metri pătraţi. E greu să te încadrezi în standard, din moment ce ai mai multe paturi decât spaţiu necesar. Tocmai pentru a crea astfel de condiţii pentru cele 45 de paturi destinate însoţitorilor, am început supraînălţarea spitalului. Vom avea astfel mai mult spaţiu la acelaşi număr de paturi.
- Câţi pacienţi se tratează anual la Spitalul de Copii „Sf. Ioan”?
- Avem între 14.000 şi 17.000 de pacienţi în fiecare an, la care se adaugă copiii care sunt trataţi doar în ambulatoriu, fără a fi internaţi. Şi adresabilitatea este foarte mare. Avem copii care vin din Tulcea, Brăila, Vrancea, Vaslui şi chiar din Bacău. Suntem unul dintre cele şase spitale de pediatrie clinice şi de urgenţă din ţară. Avantajul nostru este că avem specialişti care au fost pregătiţi pentru a lucra cu cei mici. În alte oraşe, secţiile de pediatrie sunt încorporate în spitalele pentru adulţi.
- De ce ar mai avea nevoie spitalul în momentul de faţă?
- Noi nu ne putem plânge, şi acest lucru îl pot confirma şi pacienţii noştri, cred. Nu am trimis pe nimeni să cumpere medicamente sau materiale sanitare. Dorinţa noastră acum este să modernizăm şi Compartimentul de primiri urgenţe al spitalului şi, de asemenea, să terminăm supraînălţarea.